acum și atunci

găsită prin notițe, scrisă undeva prin 2019

Acum realizezi că m-ai fi luat de mână atunci. M-ai fi strâns în brațe indiferent de ochii care ne priveau cu ură și am fi fost fericiți. Atunci nu ai fi crezut că eu acum n-o să mai fiu. Ne-am rătăcit printre suflete străine, încât ale noastre n-au mai putut să se regăsească. Acum ne zâmbim când privirile ni se intersectează, dar știu că inimile noastre ar sări din piept de dragul unei îmbrățișări în care odată ne pierdeam minute în șir.
Acum, când te trezești în camera rece și goală, îți dai seama că atunci eu eram motivul zâmbetului tău somnoros. Aș bea și acum cafeaua cu tine, ca odinioară, doar că tu nu pui zahăr în ea. Nici în mintea mea, nici în suflet. Tu ai știut să mă servești doar cu cafea amară, de asta prefer acum să o beau singură.
Acum îți dai seama că atunci tu pentru mine erai tot. Acum e prea târziu, căci de atunci, m-ai învățat că inima mea trebuie să fie pe primul loc.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s