povestea rămâne aici

Am fost nebună după o poveste care acum nu mai există decât în poze, în amintiri și în rânduri din articolele pe care numai el mă inspira să le scriu. Sufletul meu picta tablouri în doi pe care creierul le transforma în cuvinte. Și se împleteau subtil, așa cum făceau și trăirile noastre când buzele se pierdeau într-un sărut sincer, condus de rimtul bătăilor de inimă. Am folosit cele mai dulci și calde cuvinte, la fel ca ceea ce simțeam pentru el. Chiar și în zilele negre sufletul îmi dicta rânduri blânde, de frică să nu strivesc iubirea pe care mi-o purta.

Nici acum cuvintele mele nu pot fi dure, căci unele iubiri nu se uită niciodată. Rândurile mele despre el vor fi veșnic dulci, dar gustul rămas e mult prea amar.

2 Comments Add yours

  1. De câte ori deschid această ușă, îmi doresc puteri magice.
    Aș vrea să trec peste toate cărările și codrii încâlciți, să-ți fiu izvor de zâmbet și alinarea frunții.
    Mi-ești atât de dragă, încât mă iubesc mai mult iubindu-te!
    Mulțumesc!

    Like

    1. Adelina says:

      😍😍😍😍😍

      Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s