aproape perfectă

În seara asta e cer senin și lună aproape perfectă.

Eu stau în fața ei, pierdută și atât de imperfectă. Sunt departe de oameni, de cuvinte, de promisiuni în van și vorbe uitate în colțuri de suflet. Sunt doar eu cu gândurile mele și cu o pisică în brațe; un adevărat aspirator de energie negativă, cu mustăți și un năsuc umed. Ne-am afundat într-un scaun ce se leagănă leneș, iar ghemotocul ăsta de blană începe să toarcă. Mă relaxez și eu și simt o lacrimă în colțul ochiului. Probabil sufletul mi-atrage atenția că ceva îl apasă. E obosit în ultima perioadă și nu mai vrea să se ascundă. E atacat din toate direcțiile și ripostează. Sunt emoțiile, dorul, dezamăgirile și așteptările prea mari. Sunt iluziile și ambițiile, eșecul și tristețea. Încerc să mă regăsesc, dar nici eu nu mă mai înțeleg.

E cer senin și lună aproape perfectă. Eu stau în fața ei, pierdută și atât de imperfectă.

4 Comments Add yours

  1. Poate ca uneori vedem lucrurile din jurul nostru asa cum suntem noi in acele momente.

    Like

  2. Atât de frumos descrii totul și așa de natural…felicitări!

    Like

    1. Adelina says:

      Vă mulțumesc din suflet! Cuvintele sunt hrană pentru suflet, iar atunci când pleacă de acolo, pot atinge și alte suflete fără să vrei și fără realizezi asta! O zi inspirată vă doresc! 💓

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s