fulgi de zăpadă

Mă uit întâmplător pe geam şi totul se opreşte în loc. Trag perdeaua şi mă uit afară, într-o linişte deplină şi cu atenția captată de fulgii uriaşi care roiesc anapoda în fața mea. N-am mai făcut asta de ceva timp. Nu mi-am mai oferit 5 minute din viață pentru mine, pentru sufletul meu, în perfectă stare de calm şi fără gânduri care să-mi încrețească fruntea. Mă uit cum ninge şi-mi aduc aminte de seara în care ne-am văzut. Şi atunci ningea, iar tu aveai fulgi de zăpadă pe haine. Se topeau la fel cum o făceam şi eu după o îmbrățişare de-a ta. Eram geloasă pe ei când îți atingeau buzele. Mă gândeam cât de aproape pot fi de tine atunci când eu nu sunt.
17:00. Aud ceasul cel mare sunând. Doar tu nu suni. Ninge la fel ca atunci, dar eu nu mai sunt aceeaşi. Nici tu, nici noi.

3 Comments Add yours

  1. Iosif says:

    “Timpul este prea lent pentru cei care asteapta, prea iute pentru cei care se tem, prea lung pentru cei care se plâng, prea scurt pentru cei care sarbatoresc, dar, pentru cei ce iubesc, timpul este o eternitate.” – William Shakespeare –
    O seara magic, draga Adelina !

    Liked by 1 person

    1. Adelina says:

      Adevărat! Mulțumesc, asemenea! 😊

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s