tic tac

După o săptămână perfectă, azi e o atmosferă apăsătoare. Afară cerul e de plumb şi ceața a pus stăpânire pe oraş. E toamnă. Frunzele părăsesc uşor-uşor ramurile copacilor, iar asta mă face să mă gândesc la condiția trecătoare a omului pe acest pământ. Ne naştem şi murim, venim şi plecăm, ne căutăm, ne pierdem, ne regăsim, dar uneori prea târziu. Şi toate acestea în decursul anilor. Timpul trece mereu altfel; secundele pot fi ore, iar orele secunde. Lângă persoana potrivită, o viață e prea puțin. Lângă cea nepotrivită, secundele par veacuri. Iar câteodată lipseşte sincronizarea. Aşa cum a lipsit la noi, baby. 

Tu mi-ai fost veac, eu ți-am fost secună. Tu mi-ai fost secol, eu ți-am fost zi. Tu mi-ai fost eternitate, eu nu ți-am fost deloc aşa.

Mi-ai fost şi ți-aş mai fi, dar n-o să mai fim.

3 Comments Add yours

  1. Aphadolie says:

    Cuvintele foarte frumoase și care sunt foarte precise.

    Trecem doar prin leagănul timpului în care fiecare Tic-Tac ne apropie puțin de sfârșitul călătoriei noastre de mai jos …

    Liked by 1 person

      1. Aphadolie says:

        Te implor.

        Ești binevenit, e normal.

        Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s