plouă

Ploaia care îmi bate în geam, mă face să mă afund în aşternuturile moi. Îmi iau cartea de pe noptieră şi încep să citesc. Nu pot. Termin câteva rânduri, dar în zadar, oricum n-am reținut nimic. Cineva sau ceva mă distrage. Poate e ploaia care e destul de zgomotoasă. Dar nu, asta e doar o scuză pe care singură mi-o impun. Doar aşa aş putea să mă mint că nu mă gândesc la tine. Dar o fac. Şi aş vrea să te am lângă mine, să-mi mai vorbeşti şi să mă inspiri, să îmi oferi din maturitatea ta şi să mă faci să văd lumea cu alți ochi. Şi e deja a treia oară când zic de ea, dar ploaia mă trimite cu gândul la tine. Ştii şi tu de ce. Vreau ca totul să ia sfârşit. Dar cum?

Cred că ar trebui să fii lângă mine sau ai putea face să nu mai plouă niciodată.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s